Titlul sugerează că din nou, a nușcâtea oară, mă iau de învățământ. E, iaca nu. Am o amintire plăcută, dar personală, și o întâmplare recentă, dar neîntâmplată mie. Cu care vreți să începem? Așa ziceam și eu. Pe vremuri eram un mic rezident. Adică în anul doi sau trei. Și, din diferite motive, inutil de… Continuă să citești Înveți cu cine trebuie, nu cu cine vrei tu
… șî fomeia e șî ia om…
Mai multe ipoteze mi-au trecut prin cap pentru a explica de ce a fost așa chimie între mine și femeia asta. Poate că avem amândoi dinții strâmbi și când ne-am zâmbit a făcut țac? Sau pentru că i-am dat afară pe cei din grupul care o adusese la spital și am spus că eu doar… Continuă să citești … șî fomeia e șî ia om…
Aniversare
Nu știu dacă v-ați dat seama: asta e a treisuta postare din Poieniță. Așa că azi bat câmpii despre mine și despre blog. Nu am nimic de spus, nici o informație utilă nu urmează, nu aveți niciun câștig dacă citiți în continuare. E o postare aniversară, cu ghirlande, lumânărici și tort. A fost o idee… Continuă să citești Aniversare
Când ți se spune că ți-e sete
E ceva cu anunțurile astea de la televizor pentru sănătatea dumneavoastră. Le-am văzut nu doar pe la noi. În general sunt lucruri la mintea unui cocoș oligofren și repetent la școala ajutătoare. Adică, să bei apă în fiecare zi. Sau să nu te îndopi cu zahăr pus pe slănină scoasă din saramură. Sau să nu… Continuă să citești Când ți se spune că ți-e sete
Maturizarea copilului pe cont propriu
Dacă acum vreo zece ani aș fi vorbit de o mișcare de masă dinspre sistemul de învățământ de stat spre sistemul privat, aș fi fost privit ca nebun. Bine, acum aș fi fost considerat vizionar. Oricum, nu am făcut-o, așa că nu am fost considerat nebun (sau cel puțin nu din motivul ăla), și nici… Continuă să citești Maturizarea copilului pe cont propriu
Să ne acceptăm devenirea
Scriam pe vremuri, într-o broșurică despre anxietate, că ea este uneori prietenul nostru, alteori dușmanul nostru. Pentru că uneori ne pregătește pentru ceea ce urmează, ne mobilizează forțele să facem față. Pentru că alteori ne paralizează și ne dezarmează în fața pericolului și ne face neputincioși. Și totul, ca peste tot, depinde de cantitate (ca… Continuă să citești Să ne acceptăm devenirea
Să fie lumea așa cum trebuie.
Cred că în postările dedicate psihicului uman am pedalat suficient de mult pe ceea ce primim din familia de origine. Cum ni se spune ceea ce dorește inconștientul colectiv familial, cum ni se dă de înțeles cum ar fi cazul să fim ca să fim pe placul familiei, ca să nu cumva să fim izgoniți,… Continuă să citești Să fie lumea așa cum trebuie.
