Empatie. Compasiune. Milă.

Asta e mai ales pentru confrații și consurorile în ale medicinei, și mai ales pentru cei mai recent ieșiți de pe. E ciudat cum prin orice facultate de medicină se învață grămezi de boli și de simptome și de tratamente (și mult prea mult balast informațional), dar prea puțin sau deloc despre oameni și mai ales despre raportarea fiecărui viitor medic la propria profesie și la obiectul muncii, anume omul suferind. Dar… când oi fi tu mare să faci tu propria ta școală… uite că sunt mare și nu mi-am făcut școala mea. Cred că vina e doar a mea…

Întâmplarea de povestit: pe o secție din scuba mi se cere un consult. Cumva sunt întâmpinat cu bucurie și ușurare de cele două colege, ambele tinere specialiste. Ce bine, dom doctor, că veniți la Cutărica, poate îi dați ceva să nu se mai vaite atât. O să o vedeți, săraca de ea, cum arată… Cum arată? zic eu, dornic de puncte de reper. Păi, credem că a avut un traumatism ca mic copil, că e destul de desfigurată la față, săraca… iar tonul celor două colege era mai mult decât compătimitor, aș spune chiar căinător. Continuă ele: și se vaită, săraca, non-stop, cum ne vede cum începe să spună că o doare, că ea nu mai poate, că să-i facem ceva, că o doare tot timpul… că ne și scoate din minți cu văicărelile ei… ne e milă de ea, săraca, dar prea se vaită tot timpul…

Cutărica se născuse, cum aveam să constat, cu o malformație nasoală a oaselor feței și craniului. Fusese operată, intuiam după cicatricea operației pentru buza de iepure, dar acum patrujde ani operația fusese așa cum fusese, iar femeia se alesese cu fața groaznic deformată. Striga de la ușă a retard psihic sever. Ceea ce, să vezi minune, nici vorbă să existe! Funcționează așa cum e de așteptat, având în vedere primitivismul societății. Ba chiar e măritată și are și doi copii. După ce am trecut de șocul inițial al priveliștii feței, am avut o conversație mai mult decât ok, pe tema durerilor ei de spate. Foarte rezonabilă, deși discursul era greu de înțeles din cauză că gura diformă nu-i permitea să articuleze cuvintele bine, mi-a spus că durerile ei de spate sunt de multă vreme, că i s-a spus că nu e de operat, că ia în calcul că durerile vor mai dura cât va mai dura și ea și că încearcă să le integreze în viața ei, adică să trăiască, printre altele, și cu acele dureri. Totul spus pe un ton extrem de rezonabil, fără urmă de văicăreală, histrionism sau exhibiționism.

Perfect. Să mergem să dăm raportul. Cele două colege sunt siderate: Cum adică, dom doctor, nu v-a îngropat în văicăreli? Nu s-a plâns nonstop că pe ea o doare și că noi nu-i facem nimic? Cum așa?

Păi nu. Am avut o conversație pe cât de agreabilă se poate în aceste condiții spitalicești, în care mi-a spus că. Și atunci de ce cu noi face ca toate visele, zici că are dureri de fază terminală?

Păi, pentru că vă e milă de ea. Pentru că, atunci când vă uitați la ea, îi vedeți fața desfigurată și, automat, vă proiectați fiecare în locul acestei femei. Și vă imaginați ce viață ați duce dacă ați avea această față, cum s-ar uita lumea la voi (așa cum vă uitați voi acum la ea, nu?) și cât chin ați îndura în cursul vieții, stând ascunse în casă și încercând să nu vă vadă ceilalți. Și vi se face milă de voi dacă ați avea viața ei, și atunci îi arătați ei mila pe care ați vrea-o voi dacă ați fi în locul ei.

Iar ea simte mila voastră și se plânge. A găsit pe cineva care să îi plângă de milă și se plânge și ea la acel cineva. Reacția voastră de milă declanșează reacția ei de milogeală. Și văicăreala, și durerile fără sfârșit, și implicit incapacitatea voastră de a-i atenua suferința și vinovăția voastră că nu faceți ceea ce trebuie, sau dacă faceți, faceți greșit. Dovada: de câte ori vă vede, se plânge că o doare. Nu afirmă că o doare. Se plânge că o doare. Pentru că vede în ochii voștri că vă e milă de ea. Iar durerile ei sunt și ale voastre.

Stimați tineri colegi. Mila nu are ce căuta în felul cum vă faceți meseria. Vă împiedică să vedeți omul din fața voastră. În loc de el, vedeți boala. Vă vedeți cu ochii imaginației pe voi cu problemele lui, și vă e milă de voi, pe voi vă compătimiți, deși de fapt nu aveți acea problemă. Și deja, prin simplul fapt că vă proiectați în locul lui, preluați măcar o parte din problema lui. Și deveniți ineficienți.

Actul medical nu presupune să simți în propriul tău corp ce simte omul din fața ta. Presupune să înțelegi ce simte omul din fața ta, să-l înțelegi pe el în suferința lui. Nu de milă are el nevoie, ci de înțelegerea ta. Nu de compasiunea ta, ci de empatia ta. Vrea să fie înțeles, nu compătimit. Suferința lui e a lui, și vrea să fie acceptat așa cum e, cu suferința lui cu tot. Compătimirea, mila sunt frumoase, sunt umane, sunt de respectat. Dar când aveți o parafă în buzunar, fiți empatici, nu miloși. Înțelegeți? Înțelegeți.

Imaginea

Reclame

3 gânduri despre „Empatie. Compasiune. Milă.

  1. Foarte bun articolul. Folositor nu numai medicilor. M-a facut sa ma gindesc la un tip de sfat pe care il tot aud si nu ma lamuresc cum ar putea, aplicat, sa te faca sa te simti mai bine. Poate explica cineva aici. Pot sa adaug doar ca se raspindeste ca o molima, de cind lumea, si are legatura, cred, cu capra nationala.

    Sfatul suna asa (mai mult sau mai putin exact): daca ai o zi proasta, uita-te bine la unul care n-are mama sau sta pe strada sau ii lipseste un ochi, o mina, capul sau alte organe (zic de ficat, rinichi, bineinteles) – nu lungesc lista.

    Pai cum sa te simti mai bine? Aceasta e intrebarea.

  2. Uau! Păi aici avem de povestit grămezi, nu crezi? Ține de ceea ce se numește individuație, conceptul de a te simți un individ separat între cei apropiați ție. Dar e prea suculentă tema pentru niște comentarii aici. Mă gândesc să o las la dospit și să o nasc pe îndelete la termen.

  3. Saminta sa fie. Foarte mult de nuantat, intr-adevar. Abia astept sa o gestezi.:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s